Atunci Când Pierzi O Parte Din Tine, întotdeauna Vei Avea Ocazia De A Creste La Loc Sau De A Găsi

În negura iernii te aud cum șoptești ușor

O vioară fără arcuș, uitată-n dormitor

Ale tale corzi a minții, atent aranjate

Te pot purta în larg, fără doar și poate

Afară-i frig, și-ți simt gându'

Se prelinge ușor, ambiguu;

În spate-mi port greul și te aud zbierând

O amorțeală-n glas cu strigăt de amurg;

Vreau să-ți aflu chipul căci sunt nechibzuit

De-ndată ce-ți vad fața, ma străpunge un cuțit

Rămân mut de gândire, s-au blocat în capul meu

Acei ochi ce priveau în mine, i-am dorit mereu

Refuz să te am, nu știu ce să fac cu mine

Caci în spate am pumnale ce s-ar răsturna pe tine

Îmi zâmbești cu dor, pe obraz îți văd lumina

Te apleci ușor, și-n palme-mi prinzi fața

Am reușit să te-nteleg cu o singură privire

Tu nu mă vrei pentru ce ți-aș face ție

Tu mă vrei ca o ultimă iubire...

Melancholy is such a nice feeling...

Warm and cold, soothing and alarming,

It almost feels like love.

Makes your body feel so weak,

Makes you wanna hold hands with yourself.

...

I consider it the best feeling for self reflection, so next time you feel that, don't get rid of it. Embrace it, it is a beautiful part of who you are.

Tu pictezi ușor în noapte: vise, fantezii și fapte; Te lipești de suflet, ca o umbră ce nu se dezleagă

În întunericul ce se prelinge peste zori, Povestea ta prinde contur, se desfășoară în amurg

Dimineți pătate de vinul nopților în doi...

Dulce nostalgie urmată de cafea amară

Another promise packed in a beautiful lie

Another day to be played around your smile

Yet...no proof of you being by my side