Bizonul - Untitled

Ingerul

….Lumina albăstrie şi frigul dimineţii m-au făcut să mă trezesc , am deschis încetişor un ochi şi privesc la intrare . Valuri de ceaţă pătrund nestingherite în fuioare amestecîndu-se cu firul de fum al focului ce dă să se stingă . Mă ridic în frigul grotei şi caut în jur ceva de mîncare.....Nimic ! 

Atunci ies din grotă şi mă îndrept spre rîu , aveam ceva de văzut acolo şi aveam şi o ascunzătoare cu mîncare . Ajuns la rîu , paşind încet şi cu mare atenţie , am dat frunzişul la o parte , doar cît să văd. Era acolo , făcînd baia de dimineaţă cu roua adunată de pe frunze şi flori .

Probabil a simţit privirile mele şi a început să zîmbească devenind astfel şi mai frumoasă . Apoi a privit direct spre mine

I-am lăsat la vedere ca în fiecare dimineaţă un ou pe o frunză mare şi am continuat să o privesc fascinat cum se caţără pe o platformă de piatră şi îşi întinde aripile ca să se usuce în razele de soarele ale  dimineţii

Am vizitat toate capcanele puse cu o zi înainte . Ca un facut nimic ! Toate erau goale , neatinse, însemnînd că trebuie să mă urc prin copaci şi o să mă zgîrii tot .

 Întreaga zi m-am căţărat şi am căutat prin tufişiuri . Doar de două ori am avut ocazia să trag cu arcul . Am nimerit animalele dar nu au murit pe loc . Le voi găsi mîine ascunse prin desişurile pădurii .

M-am îndreptat spre grotă cu cea ce găsisem , trecînd şi pe la rîu unde am lăsat în ascunzătoare 3 ouă pentru acea fiinţa fantastică şi am păstrat doar o pasăre pentru mine .

Ajungînd în pragul grotei şi privind în întunericul ei mă umplu de amărăciune că totul era la fel ca azi dimineaţă , nu mă aştepta nimeni înăuntru . Caut  în vatră şi găsesc sub cenuşă un bob de jar peste care arunc o bucată de muschi uscat şi cîteva  lemne şi mă apuc să curaţ pasărea . In timp ce o tăiam în bucăţi apare prietenul meu din grota alăturată şi mă invită la cină .

Am înfipt bucăţile de pasăre într-un băţ drept cadou şi am plecat împreună .

Grota vecină nu se deosebea cu nimic faţă de a mea , doar că aici ardea de mult focul şi mirosea îmbietor . Am dat bucăţile de carne nevestei lui şi m-am aşezat pe podeau de piatră , lîngă vatră şi am început să bem şi să discutăm .

- Să-ţi ascuţi săgeţile şi suliţa ! Mîine mergem după Colţ Lung !

- Sunt pregătite ! am răspuns . Am băut şi am mîncat în tăcere , nu mai era nimic de zis .

Într-un tîrziu , cu burta plină m-am întors în grota mea . M-am aşezat lîngă foc şi am început să mă gîndesc reascuţind vîrfurile de săgeţilor  Priveam la suliţa mare şi grea din cînd în cînd şi în mintea mea a început să se nască un plan de vînătoare . După un timp am pus deoparte săgeţile şi am tras suliţa mai aproape de mine şi înfăşurîndu-mă în blana ce-mi servea de învelitoare mi-am spus în gind :

- Lasă că vezi tu mîine dimineaţă Colţ Lung ! Te dau la Zeii ! Am spus o rugăciune ca să am succes la vînătoare şi am adormit cu imaginea acelei fiinţe fantastice în minte ……  

………Somnul mi-a fost scurt și plin de vise , mai mult aduceri aminte decît vise . Am stat puţin nemișcat ascultînd zgomotele din grotă , se auzea doar fîlfîitul aripilor de lilieci . M-am ridicat ușor și luînd sulița cu vîrful de piatră am plecat la vînătoare , nimeni din trib nu era treaz , nici chiar omul care trebuia să ne păzească . Primul drum l-am făcut la rîu . Am intrat sub cascadă şi m-am frecat cu iarbă și frunze ca să înlătur  mirosul meu și cel de fum apoi șiroind de apă m-am cățărat pe peretele de piatră , în diagonala lui , pînă la o mică platformă de piatră ce ieșia în afară chiar deasupra locului unde venea să bea Colţ Alb . Aveam loc doar să stau în picioare , nemișcat cu spatele lipit de stîncă . Priveam la Luna ce încă lumina noaptea  și îmi închipuiam cum va fi viața mea în continuare , poate că voi avea acea fiinţă fantastică lîngă mine dacă reușam să dobor uriașul animal .

Pierdut în vise şi avînd imaginea ei în minte

nu am simţit trecerea timpului și cînd Luna  aproape a dispărut după dealuri iar cerul s-a luminat puţin am auzit foșnetul tufișurilor la trecerea lui Colt Alb .

Nu vedeam decît o formă întunecată iar cînd a ajuns sub mine am sărit ținînd sulița ridicată . Am aterizat cu picioarele chiar pe oasele late de pe spatele animalului și am coborît sulița cu toată puterea ajutîndu-mă și de greutatea mea . Vîrful de piatră a lovit șira spinării și apoi a alunecat printre coaste în adîncul animalului sfîrtecînd plămînul și oprindu-se în mijlocul inimii .

Am simțit cum Colţ Alb tresare surprins , începe să tremure și apoi eliberează zgomotos aerul și se lasă pe o parte . M-am rostogolit odată cu el și ridicîndu-mă am fugit în padure , la adăpostul copacilor . În spatele meu celelalte animale au început să se agite furioase simțind mirosul sîngelui dar nu aveau curajul să intre în pădure unde nu aveau vizibilitate . În goanna mea prin pădure am zărit prins într-o capcană pusă de mine un iepure încă viu . L-am luat şi am continuat să alerg .

M-am oprit deabia în fața peșterii unde locuia prietenul meu  și am respirat adînc de cîteva ori ca să mă liniștesc . Satul dormea în continuare , netulburat , doar eu ruptsesem fuioarele de ceață ce persistau printre stînci . M-am strecurat în peștera ca o umbră și l-am apucat de umar  făcîndu-i semn să mă urmeze afară .

- L-am doborît pe Colț Alb la locul unde bea apă ! Poți să-l împarți în        locul meu și să-l aduci tu ? Eu am ceva important de făcut !

- Fii fără grijă ! O să fac totul cum trebuie !

N-am mai stat să aștept continuarea răspunsului , știam că va pune deoparte pentru nuntă carne și grăsime înainte să împartă la tot tribul . M-am îndreptat din nou spre pădure la fel de repede ca și cum aș fi fost urmărit de animale deoarece vroiam să aduc ofranda Zeilor drept mulţumire pentru reuşita vînătorii .

Păzitorul Zeilor stătea ghemuit lîngă foc , cu capul plecat ca și cum s-ar fi rugat dar eu știam că doarme . Am trecut pe lîngă el și am pus animalul  pe altar dărîmînd din greșală cîteva oase legate cu mănunchiuri de pene . Păzitorul a sărit în picioare și a venit la altar dar cînd a văzut despre ce era vorba a strîmbat din nas . Înainte să  spună ceva am vorbit eu :

- Am adus o ofrandă pentru Zei ! Am avut noroc și am doborît un Colț Alb ! Voi mai aduce carne și poate ….va urma o nuntă !

Auzind acestea , fața Păzitorului s-a luminat și a pus mîna pe cuțitul de obsidian și cu o lovitură rapidă a despicat pieptul animalului , apoi la fel de repede a băgat mîna și a smuls inima aruncînd-o la picioarele statuii . Atît de fulgerător a fost totul că inima încă mai bătea , stropind cu sînge statuia ce reprezenta pe ZeitaTuturor  Fiintelor .

Am ieșit fără o vorbă și m-am întors în grota mea . Sub cenușă am găsit ceva jar și am pus toate lemnele strînse ca să se facă focul mare și să dea multă lumină . Aveam nevoie de lumină ca să fac curațenie și am început prin a arunca totul afară , dar tot , tot , învelitori , cojile în care păstram apa , mîncarea ,grăsimea……

Curioși , cei din trib băgau capul să vadă ce fac dar exact atunci începeam să arunc din lucrurile adunate dealungul timpului . Cînd grota a fost goală , am rupt crengi cu frunze și am măturat podeaua de nisipul murdar pînă am dat de stîncă , apoi am cărat apă , multă apă și am spălat și pereții și podeaua . La sfîrșit am făcut iarăși focul mare ca să se usuce și am început să car nisip curat de pe malul apei  Cînd m-am întors a patra oară cu nisipul curat , în grotă era cald și mirosea frumos a plante înflorite . Lîngă foc stătea ghemuită fiinţa minunată .Îşi întinsese aripile ca să prindă caldura focului . Am pus lîngă ea o frunză mare pe care erau cîteva fructe pe care le adunasem cînd mă întorceam . Nu a spus nimic , doar a ridicat ochii m-a privit puțin și a zîmbit . Nici eu nu am spus nimic ci m-am apucat să agaț pielea lui Colt Alb ca să astupe intrarea …..

https://player.vimeo.com/video/121406271

Miss Miranda - Santa Pimieñta at Bad Luck Valentine, London 2015 from Anthony Ratcliffe Films on Vimeo.

https://twitter.com/ASASD0130/status/604125139253387264

Check out @ASASD0130's Tweet:

Fairy of Foxes – continuation

Hearing Fairy of Foxes she wants the man began to postpone the answer. Went to a tree collapsed and pretending to be tired and hurt leg supported on a branch and began researched wound.

In a later seeing reproving look of man deigned to reply - OK! Accept say two wishes! - The first is this: you and those of your people not to eat from my bird    yard!

Hearing something like this too has not agreed Fairy of Foxes . Lose a source of food easily and without danger . He began to sigh , and ran to a tree leaning collapsed and injured leg of a branch as if it hurt bad her leg .

and answered after many sighs and lamentations. - I promise we do not touch the birds in your yard! And as the second    desire? View to be easy because you've asked a lot!

- Thanks for the first promise! Secondly, it would be    something like this : to find me a wife!

Fairy of Foxes this time was even scared to fall off the trunk that had settled comfortably. No longer something one never asked but knowing that foxes are clever trust that they will promise to end well.

- Man ! Great courage you ask me that , for some little boldness paid      whit life , but is it , I'm in a good mood today and I accept your request. Come back here in this instead , when the first snow stops and you find your wife!

- Thank you for this promise! You want me to help you go to your house? - No! Go now, my servants would come to help me and I do not want to find you here!

The man bowed before Fairy of Foxes and returned home. His life resumed its normal course, leaving in the morning on business and when he returned since the number of birds but promised fairy, does not take even one or a missing egg. So managed to gather some money by selling wood and besides an occasional egg or chicken.

Almost forgot about the second promise Fairy of Foxes , one evening when he looked out the window and saw the first snow . Large flakes falling from the sky is spread everywhere , no breath of wind does not bother dancing snowflakes . He went to bed with the thought that the day will have a way to do.

As never before, the morning came full of light, the first snow fall like a garb that shone in the sun. The road through the forest was quite hard because fresh snow was soft and sinking into it but it was worth the effort . When he reached the clearing was amazed, it shone like diamonds sprinkled in the middle and you expect a girl unprecedented beauty

He knelt in front of her, took her hand and kissed it, it looked for a while and then holding their hand went to his house where they lived happily until deep old age surrounded by their children. The end ....... ...... The Tonko Alexander

Sputnik -- a short film by Maxim Zhestkov from Zhestkov on Vimeo.

| Full Screen recommended |

facebook.com/ZhestkovMaxim/ zhestkov.com

“Sputnik” is a Maxim Zhestkov short film about the evolution of an extraterrestrial mind, and its journey to the light. The project was created with the help of industry leading artists from all over the world, including: United States, United Kingdom, Canada and Russia. Production of the full CG animated short film took a year and a half. All crew members worked on the project remotely. Maxim directed it and produced from his HQ in Ulyanovsk, Russia.

Credits:

Director / Designer / Producer: Maxim Zhestkov Compositing: Alexander Kulikov Animation: Dmitrii Kolpakov Character design: Ben Mauro Mo-cap actor: Yaroslav Andronov FX artist: Artur Gadzhiev Character CG producer: Maxim Miheenko Character artist: Konstantin Illin Additional character artist: Nikita Replyanski Foley artist: Ivan Savelyev Foley recording: Anna Cigarkova Sound design / music: Alexander Plotnikov

Representation: Scott Glassgold / Ground Control -- scott@groundcontrol-la.com

Retrouvailles ～ルトロヴァイユ～　Best of Saori Sakura vol.2（ave；new）- D-STAGE

Miss Miranda - Call of the Wild! from Miranda Barrie on Vimeo.

Miss Miranda performs her exotic "Call of the Wild" act at Theatre of the Divine, Favela Chic, London.

Astorian Stigmata - Dramatic Romantics (Official Video)

painting on glass

https://www.facebook.com/media/set/?set=a.541101579278228.1073741843.456518724403181&type=1

Talk with toys

In younger years I worked in a workshop made ​​toys. There I learned that toys have souls, like all things and beings .

Take a piece of whatever material, puts it in front of me and watched a caressing and slowly the material voice caught and told me what toy he wants to be. And now I have a few toys that have managed to escape from the hands of my son .

A few days ago I was in a big mall and passing by toy store I heard a great noise. I got curious to see what happens.

As soon as I walked in, the place to hear the voices of all toys, I was deafened by some chants as a protest mitigated:

- Elegy ! Elegy ! - We whant to come Elegy!

- Elegy ! Elegy !

I listened carefully and have managed to find the place where the cries came:

When they saw that I lean on them toys, were silent. - What has happened? Why are you annoyed?

Toys have realized that they understand and speak the language of their trouble being interested me and hullabaloo broke out. - Easy! Easy! Speak in turn as you understand!

Toys have whispered a while and then closest to me began to tell:

- As you know, news travels fast in our world of toys. I just found out that a relative of ours is doing extremely well and is happy.

. Is spoiled by beautiful girls, go with them to shows, and at restaurants, drinking cocktails and good eats dishes. Not to mention that he traveled to other countries and even wear jewelry.

The cause of this screaming, to hear us and other toys and to transmit to come get us. We got bored here!

- I know a faster way to find out your desire and write her. I like to stay quiet here and I have an answer as soon as I get back and tell you.

At home, I quickly transcribed this conversation I had sent her to know that all over the world await you ..... lots of toys By Tonko Alexander