Calusari - Romanian Custom Explained

Porphy the Vampy Snack

Here is a teaser from when I helped my friends out this sat by being a vampy snack for the upcoming web series Skye of the Damned.

Night 25-01-2013

The fairy of birds – continuation

- Great Queen! In the morning, when I left, everything went according to plan , I managed to pass on to the Grass Fairy , Fairy of Insect and King of Butterfly . All have vowed to come.Problems began to lunch when we arrived at Fairy Tree , I was tired and I was hungry and the Fairy ate a peach large ripe and juicy . I could not stop and I ate whit she , I never tasted so sweet and fragrant peach , but greedy as you know me , I could not stop till I'm sick . Because I could not fly with a full belly , Fairy sheltered me from her chest to sleep . When I woke up we talked and he said he would not come , the trees are being so slow that not perceive any time . From her I flew to Fairy of Foxes

You know that , now she lives as a simple woman in forester house and can not come to the Assembly of Fairies , but promised we will help of foxes .

Then I went to the palace of Late Autumn Fairy

and the servants told me its not returned , nor no man know it abaut she . They say she walk to learn how to resurrect the stones .

Near sunset I reached the palace of the Artisan of Fairys , was outside on grass and dinner with the human girl who stole his heart . They stopped and me to dinner and stayed to and spend my night with him . He knew the bad news and went to consult their ancestors .

My Queen ! Never laugh him or to question his judgment ! The girl is so beautiful , has long blond hair is thin in body and with a look so blue that dazed me .

It is a good soul , not to eat it until I'm sick of me , she cleaned seeds , nuts and peanuts , even took a large piece of fungus for can eat more easily . She took me to her room and comforted me until I fell asleep . He has long fingers and touching her soft and fragrant that brought me sleep immediately . In the morning the Artisan of Fairys , said that help will come to the Assembly of Fairy with magical gifts .

From them I went to the Fairy of Deers .

and she lives in the house of the Healer and can not leave but promised that all deer will help . I flew to the other fairies that you sent . Some will come others refused to come , saying that if there is any danger they can hide with all their people , they think to can hide from the evil !

- Thank messenger for your trouble ! Now you can go to eat after lust and rest well for that you have to roads do !

Left alone , the Queen

began pacing the Sacred Glade , although he still help the soul is trembled . Days before the first full moon passed hardly , could neither eat nor sleep . In the night of Fairies Assembly had set no sun while still sat on her throne and began to wait .

Watched fairies gather in the Sactred Clearing that first went before it , were a bow and then sit in place , but she not expect them . When the edge of the Clearing appeared the Artisan of Fairys .

with human gir l, which sat on the edge of the trees , the Queen stood up from throne and expected to the Artisan of Fairys to make bow and come to his place and then began to explain the situation .

-- People have dug deep in the earth without knowing they released some dark forces closed . These forces have invaded their souls and wickedness , greed , selfishness and all that is ugly and they possessed it . They began to destroy the earth more digging in deep . Poisoned air, water , forests cut  and built large cities and high up to the sky . Soon dark forces will enter here and will have to fight ! What do we do ?

Over Glade Sacred silence had fallen just breeze through the leaves could be heard . Artisan of Fairys approach of the Queen and left at her legs a box , that opened

and began to speak - Great Queen ! I talked to the ancestors, all agreed that we should go to the Heart of the Earth, and there I will find out more.Anyway I had to do this road to get The Wings of Fairy for girl I love . Do not worry about my absence , I brought Queen charmed jewelry that will defend .There are also Tears of Butterflies which can be the most powerful gem . In my workshops are already working on armor enchanted for all animals and birds . I'll be back soon with news and see what to do . We once defeated the forces of darkness , we will do now !

Artisan of Fairys made ​​another bow to the Queen and stepped to the edge ofthe Sacred Glade among fairies , where expect the human gir l. He take his hand and disappeared into the trees . Just the other fairies , they made their bows in front of the Queen and disappeared from Glade

Left alone , the Queen stands brought ​​gift box , watch them closely the content , and then with drawn and her palace . It was not quiet , she knew they will defeat but many will perish in this war . Evil always asked tribute the most worthyfighters .

The end byTonkoAlexander

Loss For Words #4 (Astorian Stigmata)

https://twitter.com/ASASD0130/status/604125139253387264

Check out @ASASD0130's Tweet:

https://www.youtube.com/embed/7ZG4lKj-XCk?feature=oembed

(via https://www.youtube.com/watch?v=7ZG4lKj-XCk)

Ingerul

….Lumina albăstrie şi frigul dimineţii m-au făcut să mă trezesc , am deschis încetişor un ochi şi privesc la intrare . Valuri de ceaţă pătrund nestingherite în fuioare amestecîndu-se cu firul de fum al focului ce dă să se stingă . Mă ridic în frigul grotei şi caut în jur ceva de mîncare.....Nimic ! 

Atunci ies din grotă şi mă îndrept spre rîu , aveam ceva de văzut acolo şi aveam şi o ascunzătoare cu mîncare . Ajuns la rîu , paşind încet şi cu mare atenţie , am dat frunzişul la o parte , doar cît să văd. Era acolo , făcînd baia de dimineaţă cu roua adunată de pe frunze şi flori .

Probabil a simţit privirile mele şi a început să zîmbească devenind astfel şi mai frumoasă . Apoi a privit direct spre mine

I-am lăsat la vedere ca în fiecare dimineaţă un ou pe o frunză mare şi am continuat să o privesc fascinat cum se caţără pe o platformă de piatră şi îşi întinde aripile ca să se usuce în razele de soarele ale  dimineţii

Am vizitat toate capcanele puse cu o zi înainte . Ca un facut nimic ! Toate erau goale , neatinse, însemnînd că trebuie să mă urc prin copaci şi o să mă zgîrii tot .

 Întreaga zi m-am căţărat şi am căutat prin tufişiuri . Doar de două ori am avut ocazia să trag cu arcul . Am nimerit animalele dar nu au murit pe loc . Le voi găsi mîine ascunse prin desişurile pădurii .

M-am îndreptat spre grotă cu cea ce găsisem , trecînd şi pe la rîu unde am lăsat în ascunzătoare 3 ouă pentru acea fiinţa fantastică şi am păstrat doar o pasăre pentru mine .

Ajungînd în pragul grotei şi privind în întunericul ei mă umplu de amărăciune că totul era la fel ca azi dimineaţă , nu mă aştepta nimeni înăuntru . Caut  în vatră şi găsesc sub cenuşă un bob de jar peste care arunc o bucată de muschi uscat şi cîteva  lemne şi mă apuc să curaţ pasărea . In timp ce o tăiam în bucăţi apare prietenul meu din grota alăturată şi mă invită la cină .

Am înfipt bucăţile de pasăre într-un băţ drept cadou şi am plecat împreună .

Grota vecină nu se deosebea cu nimic faţă de a mea , doar că aici ardea de mult focul şi mirosea îmbietor . Am dat bucăţile de carne nevestei lui şi m-am aşezat pe podeau de piatră , lîngă vatră şi am început să bem şi să discutăm .

- Să-ţi ascuţi săgeţile şi suliţa ! Mîine mergem după Colţ Lung !

- Sunt pregătite ! am răspuns . Am băut şi am mîncat în tăcere , nu mai era nimic de zis .

Într-un tîrziu , cu burta plină m-am întors în grota mea . M-am aşezat lîngă foc şi am început să mă gîndesc reascuţind vîrfurile de săgeţilor  Priveam la suliţa mare şi grea din cînd în cînd şi în mintea mea a început să se nască un plan de vînătoare . După un timp am pus deoparte săgeţile şi am tras suliţa mai aproape de mine şi înfăşurîndu-mă în blana ce-mi servea de învelitoare mi-am spus în gind :

- Lasă că vezi tu mîine dimineaţă Colţ Lung ! Te dau la Zeii ! Am spus o rugăciune ca să am succes la vînătoare şi am adormit cu imaginea acelei fiinţe fantastice în minte ……  

………Somnul mi-a fost scurt și plin de vise , mai mult aduceri aminte decît vise . Am stat puţin nemișcat ascultînd zgomotele din grotă , se auzea doar fîlfîitul aripilor de lilieci . M-am ridicat ușor și luînd sulița cu vîrful de piatră am plecat la vînătoare , nimeni din trib nu era treaz , nici chiar omul care trebuia să ne păzească . Primul drum l-am făcut la rîu . Am intrat sub cascadă şi m-am frecat cu iarbă și frunze ca să înlătur  mirosul meu și cel de fum apoi șiroind de apă m-am cățărat pe peretele de piatră , în diagonala lui , pînă la o mică platformă de piatră ce ieșia în afară chiar deasupra locului unde venea să bea Colţ Alb . Aveam loc doar să stau în picioare , nemișcat cu spatele lipit de stîncă . Priveam la Luna ce încă lumina noaptea  și îmi închipuiam cum va fi viața mea în continuare , poate că voi avea acea fiinţă fantastică lîngă mine dacă reușam să dobor uriașul animal .

Pierdut în vise şi avînd imaginea ei în minte

nu am simţit trecerea timpului și cînd Luna  aproape a dispărut după dealuri iar cerul s-a luminat puţin am auzit foșnetul tufișurilor la trecerea lui Colt Alb .

Nu vedeam decît o formă întunecată iar cînd a ajuns sub mine am sărit ținînd sulița ridicată . Am aterizat cu picioarele chiar pe oasele late de pe spatele animalului și am coborît sulița cu toată puterea ajutîndu-mă și de greutatea mea . Vîrful de piatră a lovit șira spinării și apoi a alunecat printre coaste în adîncul animalului sfîrtecînd plămînul și oprindu-se în mijlocul inimii .

Am simțit cum Colţ Alb tresare surprins , începe să tremure și apoi eliberează zgomotos aerul și se lasă pe o parte . M-am rostogolit odată cu el și ridicîndu-mă am fugit în padure , la adăpostul copacilor . În spatele meu celelalte animale au început să se agite furioase simțind mirosul sîngelui dar nu aveau curajul să intre în pădure unde nu aveau vizibilitate . În goanna mea prin pădure am zărit prins într-o capcană pusă de mine un iepure încă viu . L-am luat şi am continuat să alerg .

M-am oprit deabia în fața peșterii unde locuia prietenul meu  și am respirat adînc de cîteva ori ca să mă liniștesc . Satul dormea în continuare , netulburat , doar eu ruptsesem fuioarele de ceață ce persistau printre stînci . M-am strecurat în peștera ca o umbră și l-am apucat de umar  făcîndu-i semn să mă urmeze afară .

- L-am doborît pe Colț Alb la locul unde bea apă ! Poți să-l împarți în        locul meu și să-l aduci tu ? Eu am ceva important de făcut !

- Fii fără grijă ! O să fac totul cum trebuie !

N-am mai stat să aștept continuarea răspunsului , știam că va pune deoparte pentru nuntă carne și grăsime înainte să împartă la tot tribul . M-am îndreptat din nou spre pădure la fel de repede ca și cum aș fi fost urmărit de animale deoarece vroiam să aduc ofranda Zeilor drept mulţumire pentru reuşita vînătorii .

Păzitorul Zeilor stătea ghemuit lîngă foc , cu capul plecat ca și cum s-ar fi rugat dar eu știam că doarme . Am trecut pe lîngă el și am pus animalul  pe altar dărîmînd din greșală cîteva oase legate cu mănunchiuri de pene . Păzitorul a sărit în picioare și a venit la altar dar cînd a văzut despre ce era vorba a strîmbat din nas . Înainte să  spună ceva am vorbit eu :

- Am adus o ofrandă pentru Zei ! Am avut noroc și am doborît un Colț Alb ! Voi mai aduce carne și poate ….va urma o nuntă !

Auzind acestea , fața Păzitorului s-a luminat și a pus mîna pe cuțitul de obsidian și cu o lovitură rapidă a despicat pieptul animalului , apoi la fel de repede a băgat mîna și a smuls inima aruncînd-o la picioarele statuii . Atît de fulgerător a fost totul că inima încă mai bătea , stropind cu sînge statuia ce reprezenta pe ZeitaTuturor  Fiintelor .

Am ieșit fără o vorbă și m-am întors în grota mea . Sub cenușă am găsit ceva jar și am pus toate lemnele strînse ca să se facă focul mare și să dea multă lumină . Aveam nevoie de lumină ca să fac curațenie și am început prin a arunca totul afară , dar tot , tot , învelitori , cojile în care păstram apa , mîncarea ,grăsimea……

Curioși , cei din trib băgau capul să vadă ce fac dar exact atunci începeam să arunc din lucrurile adunate dealungul timpului . Cînd grota a fost goală , am rupt crengi cu frunze și am măturat podeaua de nisipul murdar pînă am dat de stîncă , apoi am cărat apă , multă apă și am spălat și pereții și podeaua . La sfîrșit am făcut iarăși focul mare ca să se usuce și am început să car nisip curat de pe malul apei  Cînd m-am întors a patra oară cu nisipul curat , în grotă era cald și mirosea frumos a plante înflorite . Lîngă foc stătea ghemuită fiinţa minunată .Îşi întinsese aripile ca să prindă caldura focului . Am pus lîngă ea o frunză mare pe care erau cîteva fructe pe care le adunasem cînd mă întorceam . Nu a spus nimic , doar a ridicat ochii m-a privit puțin și a zîmbit . Nici eu nu am spus nimic ci m-am apucat să agaț pielea lui Colt Alb ca să astupe intrarea …..

Ophelia Overdose 

Tale for Neneko

8 Octombrie 2015

In all my trips I are careful to look at piles of rubble  to find gems in the shape of heart, as we found before.

Today I passed beside just such a mountain of stone river and among them, one drew my attention through color.

 My heart stood still as I thought I found a dragon egg. With great care  I gave the stones hopes to be whole but to my disappointment it was  just a piece of bark.

I turned a curious because I had never seen inside a dragon egg. All books and manuscripts showed just outside the shell.

 I was pleased with that. From what I read I knew that if you own a  dragon egg big heads magical powers and  I wanted this so I can pass  the barriers worlds and get to see The Queen of Worlds but  with a piece of bark I could not meet only a dream. I collected  shell in my hand and I took it to heart right, I closed my eyes and I  thought from another girl that I wanted to see. Dizziness seized  me, as when crossing barriers worlds but passed very quickly that meant  that I had come. Slowly open my eyes I saw right next to me.

 He watched curiously as they appeared beside her and not knowing who I  was but after I reminded him of the letter for her to worry. We started walking down the alleys of the park discussed in English.  He knew little of the language, just like me, but it was enough so we  can communicate. Reading the letter, he understood the meaning did not know  how to react so she would rather not answer. Out of curiosity she visited  page, read some of the stories but it was hard to understand the cultural . difference is huge. The fairy tale  I wrote  not found  its place in her world. Suddenly it started raining and we had to  take cover under a tree. Though an old tree with a crown impressive  longer oozing all water droplets on the leaves  her thin hair and  dress. I removed the raincoat I had in the bag and I put them gasping  and hood over his head. I looked at her and I said amused:

- Now you look like Blue Riding Hood!

  He left his head in one hand, how often do have any confusion,  blinked several times in her big eyes and remembered the story of Red Riding  Hood and told me smiling:

- No no ! Vampires are kings and this is my cloak!

Run through the rain splash hot summer cape just like a cloak and cried :-

I am Vampire Queen ,,,,I am Vampire Queen!

He stopped at one point, stood so motionless for a while, just watching me and then started running toward me :

- Look! I am the vampire queen and can even fly!

 Since his escape by throwing myself floating through the air with blue  cape waving around her. I held out hands to catch her but her speed was  too high so we felt the blow in the chest which caused me to hit the  tree trunk ....... When I returned, I was in the same place where  the dragon had found eggshell with his hand to his chest. I opened  slightly fist and saw that it was filled with a sort of greenish-gray  sand. Perhaps the dream that consumed the magical power of the shell  disintegrated through a small explosion that shook my whole body.                                                               

  by Tonko Alexandru